Expoziție documentară “Steaua fără nume”

Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut la Brăila, într-o familie evreiască. A urmat studiile universitare de drept și filosofie la București. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură și mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o Nae Ionescu, cel care a fost președintele comisiei sale de bacalaureat. Prin Nae Ionescu a ajuns să-l cunoască pe Mircea Eliade, de care-l va lega o lungă prietenie.

A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, “Fragmente dintr-un carnet găsit”, apoi în același an a publicat un volum de nuvele, “Femei”. A publicat romanul “Orașul cu salcâmi” în 1935, iar în 1940 apărea romanul de dragoste “Accidentul” . Manuscrisul inițial al romanului “Accidentul”, care cuprindea cinci capitole, i-a fost furat lui Sebastian când se afla în Franța. Autorul furtului nu a fost găsit, iar manuscrisul s-a pierdut pentru totdeauna. Scriitorul a fost nevoit să reia romanul de la zero.

Începând cu 1940 a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist, i s-a restras licența de avocat. Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise. Pentru a putea pune în scenă “Steaua fără nume”, Mihai Sebastian s-a folosit de un pseudonim: Victor Mincu. Scriitorul s-a ales cu titularura de evreul improbabil fiind condamnat de antisemiți pentru originea sa, dar și renegat de evrei care l-au considerat trădător și apropiat al Partidului Comunist în 1944. Una dintre cele mai controversate relații ale lui Sebastian a fost cea cu Lucrețiu Pătrășcanu, ministru al Justiției în primii ani ai comunismului. În romanul “După două mii de ani”, Mihail Sebastian s-a confesat în legătură cu ce înseamnă să fii evreu.

Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru “Steaua fără nume”, “Jocul de-a vacanța”, “Ultima oră”. Piesa I”nsula” a r[mas neîncheiată. Piesa “Jocul de-a vacanța” a fost scrisă pentru una dintre frumusețile Bucureștiului interbelic, actrița Leny Caler, de care a fost foarte îndrăgostit.

Fenomenul receptării lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atât în timpul vieții scriitorului, cât și în posteritate. Scandalul generat de prefața lui Nae Ionescu la volumul “De două mii de ani” (1934) a făcut ca autorul, discret plasat până atunci pe scena literară, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, să ajungă brusc în centrul atenției. Capriciile istoriei nu l-au putut împiedica pe Sebastian să aibă succes și ca dramaturg, încă din timpul vieții. După moartea sa prematură în 1945, la nici 38 de ani, el rămâne în atenția publicului mai ales ca autor de teatru. Atât criticul cât și romancierul din el intră în umbră pentru o jumătate de secol, până când, în 1996 (anul publicării Jurnalului său din perioada 1935-1944), se redeșteaptă interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale “Steaua fără nume”, “Ultima oră” și “Jocul de-a vacanța” au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză (Mona, l’Étoile sans nom – 1967), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady.

Cu ocazia împlinirii a 115 ani de la nașterea scriitorului Mihail Sebastian (18 oct. 1907 – 29 mai 1945), Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila organizează expoziția documentară intitulată “Steaua fără nume” aflată la parterul Secției Împrumut pentru Adulți și poate fi vizitată în perioada 18 – 24 octombrie 2022. Expoziția este realizată de bibliotecar Doina Lalu și conține atât lucrări ale scriitorului, cât și documente care atestă valoarea lor literară incontestabilă.

Vă așteptăm cu drag!

Surse: https://historia.ro